7 rezultate (0,12805 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Amintiri dintr-o copilarie de aur

Tao dezvaluit

Tao dezvaluit

Religia nu este cunoaștere, este actul de a cunoaște. Cunoașterea îi aparține minții, iar actul de a cunoaște îi aparține ființei. Distanța și diferența dintre ele sunt enorme. Diferența nu este doar cantitativă, este și calitativă.Între cunoaștere și actul de a cunoaște este o diferență ca de la rai la iad, ca de la cer la pământ. Așa că primul lucru pe care trebuie să-l înțelegeți este diferența dintre cunoaștere și actul de a cunoaște.Cunoașterea nu ține niciodată de prezent, ci întotdeauna de trecut. Din momentul în care spuneți că știți, cunoașterea este deja moartă. Și-a lăsat deja amprenta asupra memoriei și a devenit ca praful care se agață de voi. Ați trecut deja dincolo de ea.Actul de a cunoaște este mereu în prezent, este aici și acum. Nu puteți spune nimic despre el, puteți doar să-l trăiți. În momentul în care vorbiți de el, chiar și actul de a cunoaște devine cunoaștere; de aceea, toți cei care l-au trăit spun că nu poate fi exprimat. În momentul în care încercați s-o faceți, însăși natura lui se schimbă, iar el se transformă în cunoaștere. Nu mai este acel fenomen viu și frumos al actului de a cunoaște.Actul de a cunoaște nu are trecut, nu are viitor, are doar prezent. Și să nu uitați, prezentul nu face parte din timp. Fără să ieși din casăPoți ști ce se întâmplă în lume.Pentru că voi sunteți lumea, o lume atomică, iar totul se petrece în voi. S-ar putea să se întâmple la o scară mai mare în lume, cantitativ să se petreacă mai multe, dar calitatea rămâne aceeași. Dacă vă înțelegeți pe voi, înțelegeți totul. Fără să privești pe fereastrăPoți zări Tao al cerului.Nu e necesar să vă uitați pe fereastră, iar ferestrele sunt simțurile voastre. Ochii, urechile, nasul – acestea sunt feres­trele și nu e necesar să priviți prin ele.Puteți vedea supremul în voi. Cum puteți ști supremul? Fundamentul ființei? Există o singură cale de a intra în contact cu supremul în mod direct, imediat, fără niciun mediator, iar aceea este prin voi înșivă. Închideți ușile și ferestrele și deplasați-vă în interior.Cu cât cauți cunoașterea mai mult,Cu atât știi mai puțin.De ce se întâmplă așa? Deoarece cu cât căutați cunoașterea mai mult, cu atât vă îndepărtați mai tare de voi înșivă. Cu cât încercați mai abitir să găsiți adevărul în afara voastră, cu atât distanța dintre voi și ceea ce căutați crește. Iar atunci vă îndepărtați de Întreg căutându-l, vă lăsați în urmă ființa autentică încercând s-o găsiți și ajungeți să vă separați mai mult de conștiința voastră.Ce căutați? Ceea ce căutați se află deja în voi. Religia este o căutare a ceea ce este deja acolo. Religia este o căutare a ceea ce este deja realitate.Când alergați, ratați: vă irosiți viața, energia, oportunitățile. Nu mai fugiți de colo-colo. Încetați să mai alergați, acesta este sensul meditației. Opriți-vă din alergat, stați în tăcere cu ferestrele și ușile închise, așezați-vă în interior, odihniți-vă în interior, relaxați-vă în interior. Lăsați haosul să se oprească puțin, iar apoi începeți să căutați acolo.Nu fiți atât de nerăbdători. Așteptați. Lăsați lucrurile să se liniștească în interior, pentru că durează. Le-ați agitat de atât de multe vieți încât va fi nevoie de un pic de timp să se calmeze, va trebui să fiți puțin răbdători. Doar de atât e nevoie. Nu trebuie să încercați să le liniștiți, pentru că iar vor deveni haotice, iar le veți agita. Trebuie doar să nu faceți nimic. Acesta este sensul expresiei frumoase a lui Lao Tzu, wu wei, a realiza fără a acționa. Pur și simplu nu faceți nimic, iar totul doar se va întâmpla. Asta înseamnă să faceți nefăcând nimic.Închideți doar ochii și așteptați, așteptați, așteptați până când vedeți haosul desprinzându-se strat cu strat, liniștindu-se. Lucrurile vor cădea la locul lor, apoi va apărea tăcerea. Pas cu pas, întunericul va deveni lumină, iar voi veți trăi cunoașterea acelui Unu care vă va face să cunoașteți totul. Pentru că acel Unu este sămânța. Acela ești tu, Svetketu. De aceea, înțeleptul știe fără să caute,Înțelege fără să vadă,Realizează fără să acționeze.Iar aceasta este cea mai mare realizare, cea care este obținută nefăcând absolut nimic. Nu uitați, nicio acțiune a voastră nu poate ajunge dincolo de voi. Cum ar putea s-o facă? Dacă voi o faceți, va rămâne mai prejos de voi, nu poate ajunge mai presus. Orice acțiune este o parte din mintea voastră, nu poate să vă transcendă. Orice acțiune a voastră va fi făcută de ego, nu poate veni din ființa voastră. Așa că a nu face este singura cale de a face.Stați nemișcați, stați în tăcere, nu faceți nimic – și iarba crește de la sine.Iar aceasta este cea mai mare realizare, cea care este obținută nefăcând absolut nimic. Nu uitați, nicio acțiune a voastră nu poate ajunge dincolo de voi. Cum ar putea s-o facă? Dacă voi o faceți, va rămâne mai prejos de voi, nu poate ajunge mai presus. Orice acțiune este o parte din mintea voastră, nu poate să vă transcendă. Orice acțiune a voastră va fi făcută de ego, nu poate veni din ființa voastră.

RON 26.10
1

Inima Yoga

Împreună cu Dumnezeu

Cartea despre bărbați

Cartea despre bărbați

Sunt prezentate diferite categorii (tipuri) de barbati, problemele cu care acestia se pot confrunta precum si modul in care aceste probleme pot fi depasite..Din femei se nasc germenii vieții, ai propriului sex, dar și cei masculini. Se ivesc pe lume mici suflete, care aduc cu sine atâtea informații ancestrale inscripționate în miezul interior. Și cresc, și cresc... Purii prunci, inocenții băieți și viitorii bărbați ai altor femei. Bărbați care ajung uneori să fie chiar urâți de către femeile din viața lor, căci...nici ei nu înțeleg ce manifestări să aibă!Poate, la un moment dat, unii bărbați se vor lăsa remodelați de femei – primul lor contact cu lumea vizibilă, dar alții vor evolua singuri și își vor învăța lecțiile vieții...Cum de uităm să privim cu ochii sufletului că esența bărbatului este de origine divină? Cum putem să nu vedem că în jocul vieții, bărbatul „învață” să nu fie el însuși? Cum de ajungem să îi judecăm sau condamnăm definitiv fără a încerca măcar să le întredeschidem puțin pleoapele înspre o altă viziune?« Adam a spus NU. Desigur, a suferit pentru aceasta, a fost alungat din grădina Raiului.Fiecare bărbat, încă din copilărie, este condiționat și orientat să funcționeze în sensul eficienței, într-o lume a competiției, alăturându-se ambițiilor, luptelor și întrecerilor pentru bani, succes, faimă, putere, respectabilitate, statut social.De copil învață cum să-și definească scopurile, adoptându-le pe cele ale părinților, profesorilor, preoților, politicienilor, fără măcar a le pune și a-i pune la îndoială. Este abătut astfel de la calea și natura sa adevărată, de la ființa sa reală, și își pierde capacitatea de a se bucura, inocența copilărească și creativitatea. Este decuplat de la potențialul său creativ, de la puterea de a iubi, de la râs, de la cheful de viață.»Pleiada tipologiilor bărbătești este analizată prin prisma unor „categorisiri” create de-a lungul timpului de către societate și în care mulți Adami se pot regăsi: victime ale societății, fii rătăcitori, sclavi sociali, dependenți sexuali, iubiți posesivi, soți plictisiți, luptători extremiști, vicioși fără speranță, aventurieri ai vieții

RON 17.10
1

Cartea despre copii

Cartea despre copii

In Cartea despre copii, Osho exprima cu multa candoare cum poti sa-ti cresti copilul constient. Majoritatea oamenilor nu le permit copiilor lor sa danseze, sa cante, sa strige si sa sara liberi. Din motive atat de penibile – sa nu sparga ceva, sa nu-si murdareasca hainele – pentru toate aceste lucruri marunte, o mare calitate spirituala, spiritul jocului, este complet distrusa. Atunci cand este ascultator, copilul este laudat de parinti, de profesori, de toata lumea; in schimb, atunci cand este jucaus, copilul este condamnat. Chiar daca dorinta de a se juca este complet inocenta, el este condamnat, caci parintii simt in ea pericolul potential al revoltei. Ei se tem ca daca progeniturile lor vor creste intr-o deplina libertate de a se juca, ei vor deveni niste rebeli, nu vor mai putea fi adusi cu usurinta la starea de sclavie, nu vor mai putea fi transformati in niste roboti, nu vor mai putea fi inregimentati in armate, gata sa lupte si sa ucida, gata sa se autodistruga. Copilul rebel va creste si va deveni un tanar rebel. Acesta nu va mai putea fi fortat sa se casatoreasca cu cine vrei tu, sa-si ia slujba pe care i-o doresti tu, sa iti implineasca toate dorintele si aspiratiile tale neimplinite. El va merge pe propria sa cale, isi va urmari propriile sale dorinte, nu idealurile altora.Din toate aceste motive, spiritul jocului este sufocat de timpuriu in copii, radacinile sale sunt smulse inca de la inceput, pentru a nu deveni prea puternice. Parintii nu ii permit copilului sa isi manifeste propria natura, si astfel, incetul cu incetul, copilul din interior moare. Acest copil mort din interiorul fiintei ucide treptat simtul umorului; oamenii nu mai stiu sa rada din toata inima, nu mai stiu sa se joace, nu mai stiu sa se bucure de lucrurile mici ale vietii. Ei devin atat de seriosi incat in loc sa se dilate, viata lor se contracta. In orice moment, viata ar trebui sa fie o creativitate neintrerupta. Nu conteaza ceea ce creati – pot sa fie simple castele de nisip pe malul marii – important este ca ceea ce faceti sa se nasca din spiritul vostru de joaca, din bucuria interioara pe care v-o provoaca jocul vostru

RON 26.10
1

Învăţăturile lui Ramana Maharshi

Învăţăturile lui Ramana Maharshi

Vreme de peste jumatate de secol cat a trait la Tiruvannamalai, Bhagavan Sri Ramana Maharshi a fost vizitat de un aflux continuu de oameni de pe tot cuprinsul Indiei cat si de multi din Occident, in cautare fie de calauzire spirituala sau alinare in durere, fie doar de experienta prezentei sale. In toti acesti ani a scris foarte putin, cu toate acestea s-a pastrat un numar de inregistrari ale convorbirilor sale cu vizitatorii, care au fost ulterior publicate de catre Ashram-ul sau. Acestea sunt, in cea mai mare parte, in forma de jurnal, cu putin aranjament in functie de subiect. Scopul prezentei carti il constituie alcatuirea unei expuneri generale a invataturilor lui Maharshi prin selectarea si gruparea de pasaje din aceste convorbiri cat si din scrierile sale (publicate in The Collected Works of Sri Ramana Maharshi de Messrs. Rider & Co. in Anglia si de Sri Ramanasramam in India). Comentariile editorului au fost reduse la minimum si au fost tiparite cu caractere mai mici pentru a le distinge limpede de propriile cuvinte ale lui Maharshi. Nu se face nicio distinctie intre perioadele in care Maharshi a facut vreuna dintre afirmatii, aceasta nefiind necesara, deoarece el nu a fost un filosof care a cercetat un sistem, ci un Om Realizat care a vorbit din cunoastere directa. Se intampla uneori ca cineva care urmeaza o cale spirituala sau cineva care nici macar nu a inceput inca in mod constient cautarea, sa aiba o strafulgerare de Realizare pe durata careia, pentru o scurta eternitate, sa experimenteze absoluta certitudine a Sinelui sau divin, imuabil, universal. O astfel de experienta i s-a intamplat lui Maharshi pe cand era un tanar de 16 ani. El insusi a descris-o: „Marea schimbare a vietii mele a avut loc cu vreo sase saptamani inainte sa fi parasit Madurai-ul pentru totdeauna. S-a petrecut pe neasteptate. Stateam singur intr-o camera la etajul intai in casa unchiului meu. Rareori am fost bolnav si nici in acea zi nu era nimic in neregula cu sanatatea mea, cand m-a cuprins deodata o subita si violenta spaima de moarte. Nu era nimic in starea sanatatii mele care sa o indreptateasca, si nici eu nu am incercat sa o explic sau sa descopar daca exista vreun motiv real de frica. Am simtit doar «acum mor» si am inceput sa ma gandesc ce sa fac in aceasta situatie. Nu mi-a trecut prin cap sa consult vreun doctor, si nici mai varstnicii ori prietenii mei. Am simtit ca trebuia sa rezolv problema de unul singur, atunci si acolo. Socul spaimei de moarte mi-a indreptat mintea in interior si mi-am spus mie insumi, mental, fara a fi rostit de fapt cuvintele: «Acum moartea a venit. Ce inseamna asta? Ce este ceea ce moare? Corpul moare.» Si am dramatizat instantaneu fenomenul mortii. M-am intins tinand picioarele rigide inainte ca si cum «rigor mortis» s-ar fi instaurat, imitand un cadavru pentru a da mai multa veridicitate investigatiei. Mi-am tinut respiratia si am strans puternic buzele astfel ca niciun sunet sa nu scape, astfel ca nici «Eu» sau orice alt cuvant sa nu poata fi rostit. «Bine, atunci», mi-am spus mie insumi, corpul acesta este mort. Teapan, va fi purtat la locul de incinerare iar acolo ars si redus la cenusa. Dar cu moartea acestui trup sunt eu mort? Este trupul «Eu» ? Corpul e tacut si inert dar eu simt intreaga forta a personalitatii mele si pana si vocea „Eu»-lui inlauntrul meu, separat de trup. Eu sunt asadar spirit care transcende corpul. Trupul e cel care moare dar Spiritul care il transcende nu poate fi atins de moarte. Inseamna deci ca Eu sunt spiritul nemuritor» Toate acestea nu au fost simpla gandire seaca; au strabatut prin mine intens ca adevar viu pe care l-am perceput direct, aproape fara procesul gandirii. «Eu»-l era ceva foarte real, singurul lucru real in starea mea prezenta, si toata activitatea constienta legata de corpul meu se centrase pe acel «Eu». Incepand din acel moment, printr-o puternica fascinatie, «Eu»-l sau Sinele a focalizat intreaga atentie asupra lui insusi. Spaima de moarte a disparut odata pentru totdeauna. De atunci incolo absorbtia in Sine a continuat fara intrerupere.

RON 26.10
1